Deep in the bosom of the gentle night
Is when I search for the light
Pick up my pen and start to write
I struggle, fight dark forces
In the clear moon light
Without fear… insomnia
I can’t get no sleep

I used to worry, thought I was goin’ mad in a hurry
Gettin’ stress, makin’ excess meth in darkness
No electricity, something’s all over me, greasy
Insomnia please release me and let me dream of
Makin’ mad love to my girl on the heath
Tearin’ off tights with my teeth
But there’s no release, no peace
I toss and turn without cease
Like a curse, open my eyes and rise like yeast
At least a couple of weeks
Since I last slept, kept takin’ sleepers
But now I keep myself pepped
Deeper still, that night I write by candle light
I find insight, fundamental movement, uh
So when it’s back this insomniac take an original tack
Keep the beast in my nature under ceaseless attack
I gets no sleep
I can’t get no sleep

I can’t get no sleep
I can’t get no sleep
I need to sleep, although I get no sleep
I need to sleep, although I get no sleep

… bang… deschizi ochii instant si te trezesti mai treaz decat intr-o dimineata racoroasa de vara… realizezi, desi cu greu, ca e inca noapte, dar simti ca simturile de trezire te-au tradat…. stii sigur ca nu visezi pentru ca esti perfect constient, dar totusi nu intelegi… nu poti sa-ti aduci aminte ce anume te-a trezit, desi ai in minte acel “ceva” cum de altfel ai pe limba cuvintele “fcuk, abia e 3:47″… o rasucire la 180′ cu fatza in perna in speranta ca poti schimba ceva, dar in zadar… stai intins in intunericul camerei cu ochii deskisi spre tavanul care incepe sa se intrezereasca… numeri, numeri in minte incet “unu, doi, trei…” in speranta ca adormi iar, pentru ca asa te-au invatat parintii sa te induci spre somn si sa adormi cand erai mic si stii sigur ca te ajuta atunci…

… nu te-a ajutat… fie nu ai numarat suficient de lent, fie nu mai stii sa numeri pe timp de noapte, fie nu mai esti la fel de copil ca sa poti sa crezi in acea putere a auto-inducerii… dai la o parte patura calda de pe tine cu un gest de dezaprobare pe care doar intunericul il vede si doar tu il simti… te regasesti din ganduri deja in bucatarie cand te izbesc in ochi ca niste pumni invizibili neoanele mult prea albe si mult prea dure… de altfel neoanele le urasti prin definitie…

… frigiderul, care poarta mereu lumina in suflet (mai mult la propriu, decat metaforic) - e prietenul de noapte a oricarui insomniac sau a oricarui bantuitor de noapte prin casa… dupa un scartait specific a magnetilor-en-gomme ca in semn de salut, “prietenul” iti ofera acelasi pahar de iaurt pe care i l-ai oferit seara inainte de somn - ti-l ofera ca semn de recunostinta ca nu ai uitat de el… il bei cu placere, pentru ca e un pahar racoros de iaurt, capabil chiar sa te faca sa mai lasi din supararea trezirii nocturne…

… deschizi calculatorul, care de zor ("De ploua, de-i frig, de bate vantul Trofimash…") trage constant si iremediabil de pe torenti, sta singur pe messenger si comunica in tacere cu alti messengeri lasati porniti in noapte pe alte calculatoare la fel de insomniace ca si calculatorul tau, si la fel de insomniac ca tine de altfel…

… iti pui castile sa asculti ceva, citesti niste bloguri doar ca sa treaca timpul, fie chiar scrii pe propriul blog ,technomaniac si internetoman irecuperabil ce esti… uite asa, trec cateva ore care te fac sa realizezi ca e timpul sa stingi lumina… nu, nu ca sa dormi, ci pentru ca cea de afara e deja prea puternica si o orbeste pe cea din modesta ta odaie…. da, orbeste pentru ca e dimineata deja care ar vrea sa-ti sopteasca “Buna insomniaza, noptianule!”